Păstrați identitatea copiilor voștri! - spun autoritățile italiene comunității de români

A continuat în aceasta perioadă, seria întâlnirlor culturale dedicate Romaniei, serate propuse și organizate de Asociația Frația din Torino, promotori: Aurelia Mirita, președinta Asociației si Francesco Paganelli, coordonatorul acestor evenimente. Public numeros, argumente și dezbateri pe subiecte importante care privesc comunitatea româneasca din Piemonte și în general toată comunitatea română din Italia. “Cunoaște Romania” - un proiect pe care Asociatia Frația din Torino il dorește o punte în dialogul cu autoritățile italiene, o invitație la cunoaștere și comunicare, coordonate importante și definitorii care privesc existența unei comunități străine.

Titlul seratei “Succes și problematici ale comunității românești din Piemonte”, temă ce a fost extinsă la multe alte probleme care privesc organizarea și integrarea românilor în zona Piemonte. Prezenți în cadrul manifestarii: autorități locale din partea Primariei, din partea Prefecturii și ai altor organisme locale italiene, fiecare abordând problema prezenței românilor în Piemonte, dificultățile legate de integrare și multe alte aspecte legate de familie, reîntregirea familiei, copii nascuți pe teritoriul italian. Din partea autorităților românești au fost prezenți: consulul Alexandru Buje din partea Consulatului Român din Torino și senatorul Viorel Badea.

Atât datele statistice prezentate în cadrul reuniunii cât și unele aspecte privind șederea românilor în această regiune - dovedesc o bună integrare, un real succes în multe domenii, o relație foarte bună cu autoritațile locale - lucru dovedit de prezența multor responsabili din partea instituțiilor locale. Dacă punctele “negre” erau în anii trecuti problemele legate de faptul ca Romania nu era înca o țara europeană, de odiseea legată de întocmirea documentelor de ședere, de vizele de muncă, de reîntregirea familiei, acum multe aceste lucruri au fost depășite și românii se prezintă în societatea italiană cu probleme pe care le au și cetățenii acestei țări. De altfel, intenția organizatorilor a fost exprimată în ideea prezentării unei comunităti românești ca un partener viabil de dialog, ca un partener ce își aduce o deplină contribuție la mersul societății italiene.

Dacă problema integrării este dovedită cu succes de comunitatea de români, copii români născuți în Italia vorbind perfect limba țării, semnul de întrebare se naște / așa cum a reieșit din dezbatere / de ceea ce reprezintă deja o realitate și pentru români - “generatia a doua” și menținerea identității culturale la cele câteva zeci de mii de copii născuți aici după 1990 incoace.

Istoria dovedește, ca în general la prima generație de imigranți nu se remarcă ruptura psihologică de cultura țării de origine, de tradiții, de obiceiuri, chiar dacă această generație trăiește încă din plin sentimentul de a se afla între “doua case”. A doua generație însă, crește și trăiește pe alte coordonate – problema păstrării identității, a limbii materne fiind gestionată în familie doar de proprii părinți. De multe ori copii celei de a doua generație se prezintă ca prizonieri între două culturi cu care nu se pot identifica.

 Poate este un semn ca și autoritățile statului român sa conceapă o strategie viabilă de păstrare a identității celei de a doua generații de copii români născută în Italia sau în Spania, de mentinere a limbii române, prin creearea de biblioteci românești, prin difuzarea a tot ceea ce înseamnă repere și rădăcini culturale ale părinților lor. Intr-o Europa in care vorbim de identitate, de mostenire culturala - sa nu pierdem la capitolul fundamental ce defineste un popor, o natiune.

Violeta Popescu, Milano