Interferente

Fuga noastră în Occident, cu ipotetica „alegere a libertătii", nu schimbase în nici un fel raportul cu puterea. Si aici, ca înainte în România, trebuia să înfruntăm rigorile

 Era în toamna anului 1999, în octombrie. Bruma pătase pădurea cu rugină şi la apus, roua umezelii şi a ceţii se lăsa peste cîmpia joasă a Padului ca o manta grea şi rece. Pe  vârful unui deal, lângă Padova, Liviu trăieşte ca un patriarh într-o vilă frumoasă cu o grădină mare în jur, unde cultivă poame, verdeţuri, iarbă, flori, amintiri, multă dragoste pentru România. Primăvara trecută l-am vizitat din nou.

Duminica, 7 iunie 2009, organizatorii evenimentului ”România-Italia -Întîlniri culturale si artistice. România dupa 20 de ani" au închis cea de-a doua editie a seratelor culturale si artistice ce tind sa devina o traditie si o continuitate în capitala Lombardiei, Milano. La cîtiva pasi de Piata Duomo si în apropierea vestitei Piete Scala din Milano, într-unul din cele mai vechi edificii culturale milaneze...

Neagu Djuvara s-a nascut la Bucuresti in anul 1916, intr-o familie de o indepartata origine aromana, care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta.

Nascuta la Tecuci, in judetul Galati in 1971, Ingrid Coman si-a desavarsit studiile literare in Italia unde s-a si dedicat pasiunii scrisului. Limba italiana i-a devenit cea de-a doua limba, ea frecventand seminarii de profil, printre care cel al scriitorului italian Raul Montanari si seminarii de scenarizare cinematografica la renumita scoala Holden din Torino. Dupa limba italiana, engleza este o a doua limba prin care Ingrid B. Coman si-a dezvoltat si definit talentul literar, studiind la Milano literatura engleza in cadrul Institutului British Council, paralel urmand un curs de scriere creativa la Londra.

Sâmbătă, 6 septembrie, la festivalul de literatură din Mantova (Italia), ajuns la cea de-a XII-a ediţie, Mircea Cărtărescu a oferit românilor şi italienilor prezenţi o lecţie de toleranţă, umilinţă şi de literatură de excepţie. “Pretextul” l-a constituit prezentarea variantei în italiană a primei părţi din trilogia Orbitor, Orbitor. Aripa stângă  (“Abbacinante. L’Ala sinistra”, editura Voland, 2007). Deşi, în Peninsulă trecuse de cel puţin două ori prin caznele unui astfel de eveniment (în Italia, la aceeaşi editură, i-au fost traduse alte două cărţi, Nostalgia şi Travesti), deşi obişnuit din ţară cu veneraţiile (deplin justificate, desigur), deşi călit în “medierea culturală” (a fost tradus în opt ţări), domnul Mircea  Cărtărescu, străin de arta disimulării, se “oferă” audienţei aşa cum îl ştim de acasă, aşa cum îl iubim, de altfel: emoţionat, în faţa celor 150 de persoane, care au venit special pentru dumnealui (unii, ca mine, de la 300km distanţă), sfidând căldura copleşitoare (erau peste 32°C, la 16.45, ora “deschiderii”, în curtea bibliotecii “Baratta”, unde a avut loc evenimentul), uimit că nici măcar schimbarea de program (iniţial, evenimentul fusese anunţat pentru orele 19) nu i-a facut pe oameni să se răzgândească, stânjenit, în final, când i se cere să facă fotografii, în dreptul panoului publicitar în culorile Festivalului.