Mihai Zamfir - Acasă; Poveste de iarnă, Polirom, Iaşi,

2004, 344 p.

doctorand Diana Pavel Cassese

 Nu mai constituie o surpriză bivalenţa artistică a criticilor postbelici. Figuri aristocratice precum G. Călinescu, Paul Georgescu şi Mihai Zamfir, şi-au fructificat tot mai des vocaţia epică în proze de imaginaţie. Abandonează astfel peniţa subţire, protocolul exegetului atent la textul de comentat şi se metamorfozează în romancieri

În sfîrşit, elita intelectuală românească iese în faţă în Italia graţie cărţii Violetei P. Popescu, scrisă în italiană, intitulată Personalità romene in Italia. Interviste, storie ed esperienze (Personalităţi româneşti în Italia: interviuri, istorii şi experienţe). Cu o prefaţa semnată de un academician de referinţă în Italia, prof. Giorgio Galli, cuprinsul cartii este urmat de două studii: unul descrie relaţiile socio-politice italo-române, celălalt, bogat în intuiţii, definiţii şi observaţii de mare fineţe, priveşte salvarea prin cultură a diasporei româneşti din Italia – două analize atente, bine documentate, pe care, de acum încolo, nu le va putea ignora nici o istorie a exilului românesc.

"Romanii in Italia..." iata subiectul de pe prima pagina a ziarelor italiene şi româneşti, subiect fierbinte, declaratii oficiale, comunicate de presa, incrancenari – romanii si italienii un nou episod menit sa semene ura si neincredere in noi, un episod asa cum a mai fost si cum desigur se vor mai putea intampla.  Cauze exista, responsabilitati de asemenea, justitia isi are rolul central;  intr-o societate democratica a secolului XXI aceasta trebuie sa-si faca datoria. Competenta ei este de a pedepsi orice act care atenteaza la viata unui om, darul suprem pe care l-a dat Dumnezeu.

Viata “reginei arte” asa cum a fost numita Ileana Sonabbend,  este reunita intr-un amplu volum  de  355 de pagini aparut in limba italiana la Roma, semnat de Manuela Gandini, jurnalista si critic de arta italian, cu o prefata apartinand lui Achille Bonito Oliva.  Cartea parcurge  o traiectorie  e vietii artistice si personale a aceastei personalitati, un parcurs uimitor, plin de succese, de experiente inedite, dar si dezamagiri.

 La evenimentul artistic care a debutat pe 5 februarie, în spaţiul “El Jadida” (Milano) au fost prezenţi 260 de oaspeţi. În ţinute de carnaval, aceştia au admirat lucrările celor 30 de artişti. Printre expozanţi s-a numărat şi Lavinia Rotocol, pictoriţă româncă, (40 de ani), originară din Târgu Jiu şi rezidentă în Milano. Artista a expus la manifestare două lucrări, intitulate “Sărutul” şi “Urâtul carnaval”.“În “Sărutul” se întrevede bucuria carnavalului, iar “Urâtul carnaval” tratează tema actuală a conflictelor mondiale.

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va găzdui marţi, 10 februarie, lansarea volumului Il solco della memoria (Urma memoriei), apărut la editura „Opera Graphiaria Electa” din Milano.
Autoarea romanului este Emanuela Zanotti, ziarist free lance din Brescia, colaboratoare pe probleme culturale la „Giornale di Brescia” şi „L’Espresso”. Timp de unsprezece ani a fost redactorul-şef al revistei „Primo Piano” iar î 2007 i-a fost conferit premiul „Attilio e Ada Carosso” pentru jurnalism.

 În perioada 13-24 februarie va avea loc ediţia 2009 a celebrului Carnaval de la Veneţia, care se va desfăşura sub tema „"Sensation 6 Sensi x 6 Sestieri”, pentru a pune în valoare personalitatea fiecăruia dintre cele şase cartiere ale oraşului lagunar: Cannaregio, Santa Croce, Dorsoduro, San Marco, Castello şi San Polo.

Neagu Djuvara s-a nascut la Bucuresti in anul 1916, intr-o familie de o indepartata origine aromana, care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta.

In aceste ore triste cand comunitatea romaneasca e in atentia massmediei italiene,  simt datoria sa-mi exprim cateva ganduri afland in aceste momente despre bomba care a distrus vitrina unei macelarii romanesti din Guidonia. Sunt fapte care genereaza rau, si ca italian aceasta situatie imi provoaca un sentiment de rusine. Un popor cum e cel italian care a cunoscut fenomenul emigratiei si al intolerantei se descopera acum intolerant, violent si rasist.

           La finele anului 2008 a apărut cartea „Aetas aurea- Feţele unui veac” de Maria Stoica, publicată la editura Eurocarpatica din Sf.Gheorghe. Îmbinând forma traducerii artistice cu acurateţea analizei ştiinţifice, volumul profesoarei Maria Stoica introduce în atmosfera unui secol care a dat literaturii latine nume de referinţă ale poeziei, în contextul special al epocii augustane ce a făcut posibilă reeditarea vechiului mit al „vârstei de aur” despre care vorbeşte şi grecul Hesiod în poemul „Munci şi zile”.