Publicatii

Critic şi prozator, Paul Georgescu s-a născut în 1923, în judeţul Ialomiţa şi s-a stins din viaţă pe 15 octombrie 1989 (înaintea revoluţiei!). Ideolog marxist din „gaşca” lui Leonte Răutu, animat de idealurile troţkismului, din primele sale pagini de critică -Încercări critice (I-II, 1957-1958) - deducem că încorsetarea şi supravegherea cenzorilor comunişti erau maxime; nu era loc nici măcar de haz de necaz atâta vreme cât, din aceste comentarii literare, nu transpare nici urmă din ironia sarcastică, acut intelectuală şi livrescă, care va constitui stratul cel mai profund al poeticii romanelor de mai târziu.

Mihai Zamfir - Acasă; Poveste de iarnă, Polirom, Iaşi,

2004, 344 p.

doctorand Diana Pavel Cassese

 Nu mai constituie o surpriză bivalenţa artistică a criticilor postbelici. Figuri aristocratice precum G. Călinescu, Paul Georgescu şi Mihai Zamfir, şi-au fructificat tot mai des vocaţia epică în proze de imaginaţie. Abandonează astfel peniţa subţire, protocolul exegetului atent la textul de comentat şi se metamorfozează în romancieri

În sfîrşit, elita intelectuală românească iese în faţă în Italia graţie cărţii Violetei P. Popescu, scrisă în italiană, intitulată Personalità romene in Italia. Interviste, storie ed esperienze (Personalităţi româneşti în Italia: interviuri, istorii şi experienţe). Cu o prefaţa semnată de un academician de referinţă în Italia, prof. Giorgio Galli, cuprinsul cartii este urmat de două studii: unul descrie relaţiile socio-politice italo-române, celălalt, bogat în intuiţii, definiţii şi observaţii de mare fineţe, priveşte salvarea prin cultură a diasporei româneşti din Italia – două analize atente, bine documentate, pe care, de acum încolo, nu le va putea ignora nici o istorie a exilului românesc.

Viata “reginei arte” asa cum a fost numita Ileana Sonabbend,  este reunita intr-un amplu volum  de  355 de pagini aparut in limba italiana la Roma, semnat de Manuela Gandini, jurnalista si critic de arta italian, cu o prefata apartinand lui Achille Bonito Oliva.  Cartea parcurge  o traiectorie  e vietii artistice si personale a aceastei personalitati, un parcurs uimitor, plin de succese, de experiente inedite, dar si dezamagiri.

           La finele anului 2008 a apărut cartea „Aetas aurea- Feţele unui veac” de Maria Stoica, publicată la editura Eurocarpatica din Sf.Gheorghe. Îmbinând forma traducerii artistice cu acurateţea analizei ştiinţifice, volumul profesoarei Maria Stoica introduce în atmosfera unui secol care a dat literaturii latine nume de referinţă ale poeziei, în contextul special al epocii augustane ce a făcut posibilă reeditarea vechiului mit al „vârstei de aur” despre care vorbeşte şi grecul Hesiod în poemul „Munci şi zile”.

Celebra Editura Harmattan din Italia aduce in fata publicului italian romanul “Tè al samovar” in traducere romana – Ceai la samovar – voci din gulagul sovietic, apartinand tinerei scriitoare de origine romana Ingrid Beatrice Coman. Autoarea locuieste in Italia din anii '90 si adoptat limba italiana in scrierile ei, debutand in urma cu cativa ani cu o serie de nuvele publicate in reviste culturale italiene. Ca romanciera se lanseaza in 2005 cand editura Luciana Tufani din Ferrara ii publica romanul “Orasul lalelelor” (La città dei tulipani) - roman apreciat de critica literara italiana. Anul 2008 s-a dovedit prolific pentru tanara autoare prin publicarea a inca doua volume in Italia: romanul Tè al samovar “(“Ceai la samovar”, Harmattan Italia, Torino) si culegerea de nuvele si teatru “Non spegnete la luce” (“Nu stingeti lumina”, Memoria del Mondo, Milano)

Ingrid Beatrice COMAN, Tè al samovar - voci dal gulag sovietico (Ceai la samovar-voci din gulag-ul sovietic), Editura Harmattan Italia, Colecţia “Memorie”, Torino, 2008, 175 p.; prefaţa Monica Joiţa. “Tè al samovar” (Ceai la samovar), scris de Ingrid Beatrice Coman în limba italiană, este un roman substanţial şi matur, cu filon de saga realist-magică despre tratamentele aplicate şi îndurate într-un gulag din Rusia. Acţiunea este amplasată într-un loc devenit tristul simbol al tuturor sistemelor totalitare: lagărul rus Kolyma.

Reeditată intr-un volum de povestiri in 2007 la editura “Humanitas” , Arhitectul propune un personaj tipic scrierilor lui Cărtărescu, aflat la limita intre real şi fantastic, intre sacru si profan. Emil Popescu e un arhitect specializat in proiecte pentru fabricile de ulei, deci un tehnic al carui vis este să-şi cumpere o maşină. Aventura lui incepe in momentul in care redescoperă fascinaţia sunetului claxonului, moment care, in termenii filosofiei lui Mircea Eliade, ar putea fi considerat drept hierofanie, deci o ruptură a cotidianului, o manifestare a sacrului in profan.

Volumul Monicai Joita ofera fara indoiala numeroase si inedite elemente de mediatie si analiza pentru istoria raporturilor diplomatice intre Roma si Bucuresti, gratie unei munci meticuloase de documentare a etapelor juridice si legislative in istoria raportilor culturale oficiale intre cele doua tari. Studiul va contribui in acest mod la reconsolidarea prieteniei romano-italiene favorizand noi perspective de cerectare in reconstructia istorica seculara intre cele doua natiuni.

prof. Alberto Castaldi, Directorul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti

Documentele cuprinse

Putin cunoscut publicului din Romania, dar iubit pentru talentul si forta sa artistica, Gheorghe Iancu, artistul de origine romana este unul din cei mai mari balerini si coregrafi in momentul de fata in Italia. Centrul de Productii Teatrale din Milano, condus de regizoarea romanca Maria Stefanache, i-a dedicat o serata aniversara cu ocazia a 30 de ani de stralucita cariera artistica in Italia.