Publicatii

..."Doamne, ce cuvinte să găsească să-i explice femeii aceleia cu unghii roşii că m-ul nu putea coborî pe hârtie, lângă celelalte litere, pentru că-l avea legat de suflet cu o promisiune de neîncalcat, un jurământ care-i bătea în piept şi-l ajuta să respire, în zilele când dorul se făcea laţ neiertător şi ameninţa să-i smulgă inima din piept".

“Pe paisprezece septembrie 1989 Catalin isi urma hotararea de a taia puntile cu trecutul si a o lua de la capat intr-un loc nou, cu o slujba noua si cu promisiunea unui nou inceput. Voia sa redevina unul ca oricare, fara misiuni de indeplinit si fara inutile acte de eroism. Sa abandoneze trecutul si sa intre in prezent ca intr-o haina proaspat croita”.

Marco Baratto, un italian din Lodi faimos deja pentru activitatea sa în favoarea comunităţii româneşti din Italia, îşi lansează o carte în care se pune în legătură Revoluţia italiană din 1848 - Risorgimento - şi Independenţa României.

A apărut prima enciclopedie a balerinilor Operei Române! O culegere care îi menţionează pe toţi cei care au urcat pe scena bucureşteană în paşi de dans, de-a lungul timpului. Deşi este vorba despre balerinii acestei ţări, produsul editorial a fost lansat peste graniţele ţării

”Muzică pentru lupi”, cartea lui Dario Fertilio, jurnalist la Corriere della Sera, prezintă unul din cele mai teribile episoade din timpul regimului comunist din Romania: experimentul Pitești. 

"Acel virus care se numeşte rom" este titlul volumului recent apărut în librării, ce vorbeşte despre viaţa unui comunităţi de ţigani din periferia oraşului Milano.

O pasăre pe sârmă" de Ioana Nicolaie va fi tradus în italiană apară în 2010 şi lansată la Târgul de Carte de la Torino, anunţă reprezentanţii editurii Polirom

Pentru romanii di Italia parcursul de la condiţia de imigranţi la cea de cetăţeni comunitari, egali in drepturi, a fost lung şi sinuos şi încă nu e pe deplin încheiat, cu toate că au trecut doi ani de la începutul procesului.

Critic şi prozator, Paul Georgescu s-a născut în 1923, în judeţul Ialomiţa şi s-a stins din viaţă pe 15 octombrie 1989 (înaintea revoluţiei!). Ideolog marxist din „gaşca” lui Leonte Răutu, animat de idealurile troţkismului, din primele sale pagini de critică -Încercări critice (I-II, 1957-1958) - deducem că încorsetarea şi supravegherea cenzorilor comunişti erau maxime; nu era loc nici măcar de haz de necaz atâta vreme cât, din aceste comentarii literare, nu transpare nici urmă din ironia sarcastică, acut intelectuală şi livrescă, care va constitui stratul cel mai profund al poeticii romanelor de mai târziu.

Mihai Zamfir - Acasă; Poveste de iarnă, Polirom, Iaşi,

2004, 344 p.

doctorand Diana Pavel Cassese

 Nu mai constituie o surpriză bivalenţa artistică a criticilor postbelici. Figuri aristocratice precum G. Călinescu, Paul Georgescu şi Mihai Zamfir, şi-au fructificat tot mai des vocaţia epică în proze de imaginaţie. Abandonează astfel peniţa subţire, protocolul exegetului atent la textul de comentat şi se metamorfozează în romancieri